• Capcanele gramaticii

​Capcanele care apar cand folosim conjunctii si locutiuni conjunctionale. Cum sa le evitati

Conjunctia este partea de vorbire neflexibila care leaga, in propozitie, doua parti de propozitie de acelasi fel (doua subiecte, doua nume predicative, doua atribute sau doua complemente). in fraza, conjunctia leaga doua propozitii de acelasi fel sau doua propozitii diferite.

Clasificarea conjunctiilor:

– Dupa alcatuire, conjunctiile pot fi:
– simple: si, dar, iar, ca, sa, ci, fie, sau, ori etc.
– compuse: ci si, ca sa, fiindca, deoarece, intrucat, desi etc.

CAPCANE!

1. Unele conjunctii neanalizabile azi, deci considerate tot simple, au aparut din elemente care nu mai sunt clar vizi bile in forma pe care o au acum: deci = de + ci, caci = ca + ci etc.
2. Conjunctiile din structuri corelative: fie..., fie; sau..., sau; ori..., ori; nu numai..., ci si; atat..., cat si se incadreaza intre conjunctiile compuse. Prezenta ambelor elemente intr-un enunt este obligatorie. 

– Dupa criteriul sintactic, al raporturilor pe care le reali zeaza, conjunctiile sunt:

– coordonatoare – realizeaza jonctiunea (legatura) intre parti de propozitie sau propozitii de acelasi fel:

a) copulative: si, nici;
b) disjunctive: ori, sau, fie;
c) adversative: ci, dar, iar, insa, ba;
d) concluzive: deci, asadar

CAPCANA!

Conjunctiile coordonatoare stabilesc raporturi de coordonare in propozitie (leaga cuvinte sau grupuri de cuvinte de acelasi fel):
– Andrei si Mihai sunt la scoala. (si – conjunctie coordonatoare, leaga termenii unui subiect multiplu)
– Mama merge zilnic la birou si in parc. (si – conjunctie coordonatoare, leaga doua circumstantiale de loc)

Sau in fraza (leaga propozitii de acelasi fel):

– Andrei merge la scoala/ si apoi se duce la bunici. / (si lea ga doua propozitii principale)
– Este bine/ sa mergem in vacanta/ si sa ne odihnim. / (si leaga doua propozitii secundare, de acelasi fel, doua subor donate subiective).
– subordonatoare – leaga propozitiile subordonate de cele regente sau de un component din regenta. Conjunctiile subor donatoare pot fi:
– necircumstantiale – introduc propozitii necircumstan tiale (atributive, completive directe, completive prepozi tionale): ca, sa, ca ...sa, daca, de;
– circumstantiale – introduc propozitii circumstantiale.
Conjunctiile subordonatoare circumstantiale pot fi:
– specializate pentru un anumit tip de propozitie: cauzala – caci, deoarece, fiindca, pentru ca; concesiva – desi, cu toate ca, chiar daca;

– nespecializate – introduc propozitii de diferite tipuri: ca, sa, daca, de etc.

Locutiunile conjunctionale:

Locutiunea conjunctionala reprezinta grupul unitar de cuvinte care contine, in mod obligatoriu, o conjunctie sau un relativ si alta parte de vorbire si care se comporta in enunt ca o conjunctie.
Exemple: precum si, ca si, asa ca, cum ca, pentru ca, fara sa, pana sa, de vreme ce, din moment ce, in vreme ce, in loc sa, din cauza ca, cu toate ca, pe langa ca, pentru ca sa, chiar daca, chiar de, macar ca, chit ca, de parca, ca si cum, ca si cand, dupa ce ca, prin urmare, in concluzie, in consecinta, ca atare etc.

CAPCANA!

Grupari precum: dat fiind ca, in cazul ca, cu conditia sa, pe langa faptul ca nu sunt locutiuni conjunctionale, partile lor componente fiind analizabile.
 

Limba Romana prezinta o gramada de capcane ce pot provoca adevarate esecuri in viata scolara a copiilor nostri si nu numai!
 
Venim acum in sprijinul dvs. si al copiilor dvs. cu instrumentul creat special pentru rezolvarea acestor nevoi, lucrarea tiparita: Capcanele gramaticii si literaturii romane – Ghid gimnaziu. COMANDATI ACUM >>>>>