• Capcanele gramaticii

​Regionalismele: Ce Sunt, Tipuri, Exemple Si Rolul Lor In Evolutia Limbii

Regionalismele sunt o dovada a diversitatii si a flexibilitatii limbii romane. Ele nu sunt doar simple „vorbe populare”, ele fac parte din identitatea regionala, dau culoare si autenticitate comunicarii.

In acest articol vom analiza in detaliu ce sunt regionalismele, de ce apar, cum se folosesc astazi si de ce sunt importante in pastrarea identitatii culturale. De asemenea, vom oferi exemple reprezentative din Transilvania, Moldova si Muntenia si vom intelege diferenta intre regionalisme, arhaisme si neologisme. 

Ce sunt regionalismele?

Regionalismele sunt cuvinte, expresii, sensuri sau pronuntii utilizate predominant intr-o anumita zona geografica din Romania. Ele pot desemna realitati locale, obiecte traditionale sau pot reprezenta forme arhaice pastrate in anumite regiuni.

IMPORTANT DE STIUT!
Regionalismele nu sunt greseli de limba, ele sunt variante corecte, dar limitate geografic.

De ce apar regionalismele?

Aparitia regionalismelor este influentata, de regula, de trei factori principali:

1. Istoria regionala si influentele lingvistice. Fiecare regiune a avut contacte diferite cu alte popoare, limbi si culturi, ceea ce a dus la imprumuturi lingvistice.

De exemplu:

• Transilvania a preluat termeni din maghiara si germana,
• Moldova a fost influentata de limba slava si ucraineana,
• Muntenia a integrat termeni turcesti sau grecesti.

2. Utilizari practice. Multe regionalisme denumesc obiecte, activitati sau fenomene specifice zonei respective, de la instrumente traditionale pana la particularitati locale ale agriculturii sau gastronomiei. Obiectele, traditiile, obiceiurile sau ocupatiile diferite determina aparitia unui vocabular propriu zonei. 

3. Conservarea limbii vechi. Unele cuvinte considerate astazi „regionalisme” sunt, de fapt, forme vechi ale limbii romane care s-au pastrat doar in anumite regiuni.

Tipuri de regionalisme

Lingvistii impart regionalismele in mai multe categorii:
 

• Regionalisme fonetice - cuvinte cu diferente de pronuntie (ex. șî in loc de și, io in loc de eu).
• Regionalisme lexicale - cuvinte complet diferite (ex. purtupină = „tapițerie”, buchiu = „coș”, muștria = „probă”).
• Regionalisme morfologice - forme diferite de flexiune (pluraluri regionale, forme verbale specifice).
• Regionalisme semantice - acelasi cuvant are sens diferit in alta regiune ( de exemplu chișcă inseamna cârnat in Moldova si coș de gunoi in Bucovina) 

Exemple de regionalisme

Iata cateva exemple de regionalisme:

1. Transilvania

• buchiu – coș
• vurle – fulgere
• zâbavă – întârziere
• blid – vas, oala
• bolund – nebun 
• budigăi – chiloţi 
• bulz – mamaliga cu cas
• bureți – ciuperci 
• chefe – perie 
• clop – pălărie 
• copârşeu – sicriu 
• năframă – batic 
• nădragi – pantaloni
• cârpător – tocător, obiect de lemn folosit ca suport pentru tăiat
• cârtaboș – caltaboș 
• cheptar – vesta din blana de oaie 
• ciubăr – vas mare facut din doage de lemn 
• ciurdă – cireadă (de vite)
• goangă – insectă 
• beşceli, a – a certa (în Banat)
• catrinţă – şorţ 
• fălos – mândru 
• foale – stomac, burtă 

2. Moldova

• bortă – gaură 
• chiroti, a – a moțăi 
• colţuni – ciorapi din lână 
• cucuruz – porumb 
• ghioldane – prune de dulceață 
• gorgoaze – corcodușe verzi 
• hojmalău – om mare cu minte de copil 
• lubeniță – pepene verde 
• nohot – năut 

3. Muntenia

• abțiguit – beat 
• boncăi, a (se) – a se murdări 
• caiafă – om ipocrit, nenorocit 
• chitră – om zgârcit 
• cipici – botoși de casă 
• cocârț – amestec de băuturi, adesea de proastă calitate 
• corcofeli, a – a amesteca, a zăpăci 
• cutră – persoană vicleană 
• fâșneț – sprinten, descurcăreț 
• ghilmoț – copil, animal mic 
• moroi – strigoi 
• pălugă – om înalt 
• potol – mâncare 

4. Oltenia:

• aralie – vijelie; furtună puternică 
• bâzdâc – capriciu, toană 
• betelie – panglică 
• boşorog – bătrân ramolit
• braniște – pădure bătrână și rară în care era interzisă tăierea copacilor
• brişcă – căruţă împodobită pentru sărbătoare
• capsoman – încăpăţânat 
• ciocălău – ştiulete de porumb curățat de boabe 
• cioflăi, a – a mânca cu zgomot, în mod necivilizat 
• ciumărî, a – a se mânia, a se supăra, a se necăji 
• covergă – coviltir 
• drâmboiat – supărat  

Regionalismele in prezent: sunt inca utile sau pe cale de disparitie?

In ultimii ani, odata cu migratia interna, tehnologia, comunicarea intensa intre regiuni, multe regionalisme au inceput sa se uniformizeze sau sa fie inlocuite cu termeni standard. Totusi, in comunitatile rurale sau in zonele traditionale, ele continua sa fie folosite zilnic, iar in mediul urban sunt redescoperite cu umor si nostalgie.

Unele regionalisme revin in actualitate prin social media, influenceri, podcasturi si meme-uri, devenind parte din cultura pop actuala.

Diferenta intre regionalisme, neologisme si arhaisme

Regionalismele, neologismele si arhaismele reprezinta trei categorii distincte de vocabular in limba romana, fiecare avand o origine si o functie diferita:
 

• Regionalismele - sunt cuvinte folosite doar in anumite zone geografice ale tarii, reflectand particularitatile locale ale limbajului (ex.: fain, oleaca, parlitura). 
• Neologismele - sunt cuvinte noi, intrate recent in limba, de obicei din engleza, franceza sau din terminologia tehnica, create pentru a numi realitati moderne (ex.: monitor, smartphone, feedback). 
• Arhaismele - sunt cuvinte vechi, iesite din uzul curent, care se mai folosesc doar in contexte istorice sau literare (ex.: dansul, musat, a pribege). 

Asadar, diferenta esentiala dintre ele consta in sfera de utilizare: regionalismele sunt limitate geografic, neologismele apartin prezentului, iar arhaismele apartin trecutului. 

Fisa de lucru – Regionalisme in limba romana

Va prezentam mai jos câteva exerciții cu regionalisme. Aceasta fisa de lucru este utila pentru aprofundarea cunostintelor teoretice despre regionalisme. 

1. Scrie R langa cuvintele care sunt regionalisme si N langa cele care NU sunt regionalisme.
       ___ pălincă
       ___ scaun
       ___ oleacă
       ___ pârjoală
       ___ mașină
       ___ fain
       ___ a se hodini
       ___ casă
       ___ zgheruță
       ___ zăvoi

2. Potriveste cuvantul cu regiunea in care este folosit. Scrie litera regiunii potrivite:

T = Transilvania ,  M = Moldova , O = Oltenia, B = Banat , Mu = Muntenia
       ___ „fain”
       ___ „oleacă”
       ___ „pițărăi”
       ___ „vărichi”
       ___ „muierușcă”

3. Explica sensul cuvintelor urmatoare. Daca nu stii sensul exact, cauta in dictionar.

Leit - 
Lepădat - 
Curechi -
Păpușoi -

4. Creeaza doua propozitii folosind doua regionalisme la alegere

Rezolvare Fisa de lucru

1. R pălincă ( regionalism ardelenesc pentru „țuică”, „ rachiu”)
N scaun 
R oleacă (regionalism ardelenesc și moldovenesc pentru "puțin")
R pârjoală  (regionalism moldovenesc pentru „chiftele”)
N mașină 
R fain ( regionalism ardelenesc pentru „ frumos”)
R a se hodini ( regionalism ardelenesc pentru „a se odihni”)
N casă 
R zgheruță ( regionalism moldovenesc pentru "polei, gheață subțire" ) 
R zăvoi (regionalism moldovenesc pentru "pădure de luncă" )

2. T „fain" ("frumos, plăcut, bine" )
T „oleacă" ("puțin" )
M „pițărăi" ("purici" )
O „vărichi" ("veveriță" )
B „muierușcă" ("femeie") 

3. leit- la fel, identic (Ardeal)
lepădat – aruncat (Ardeal)
curechi - varză (Ardeal- Banat)
păpușoi - porumb (Moldova)