Un proiect editorial marca Rentrop&Straton
Informatii Specializate de top


Capcanele gramaticii
Sensurile cuvintelor: Sens propriu, sens secundar, sens figurat ​Exercitii De Dictie: Antrenamentul Perfect Pentru o Vorbire Clara ​Mijloace De Caracterizare: Cum Iti Dai Seama Ce Fel De Om E Un Personaj Verbul Copulativ: Ce Este, Exemple Si Exercitii Predicatul Verbal: Ce Este, Mijloace De Exprimare, Exemple Complementul Direct Explicat Simplu: Cum Sa-l Recunosti Corect si Usor Sintaxa frazei: exercitii [MODELE REZOLVATE] Substantivul comun: ce este, cum il identificam si fisa de lucru Despartirea In Silabe: Importanta Si Regulile De Baza, TEST de evaluare Propozitii subordonate: tipuri, structura, exemple Partile de propozitie: tipuri, exemple si exercitii Cum se acorda corect adjectivele cu substantivele Acordul subiectului cu predicatul: reguli si exemple "​Decat" sau "doar": Cum se folosesc corect in context, explicatii si exemple Conjunctia: tipuri, reguli de punctuatie, exercitii Prepozitia si locutiunea prepozitionala: definitie, clasificare, exemple Gradele de comparatie ale adjectivului: definitie, exemple si exercitii Adjectivul: Definiție, Tipuri, Exemple si Exercitii Cazurile Si Functiile Sintactice Ale substantivului: Explicatii Si Teste Substantivul: definitie, clasificare, exemple si exercitii Antonime: ce sunt, exemple si exercitii Sinonimele: ce sunt, de ce se folosesc, explicatii, exemple si exercitii ​Pronumele interogativ si adjectivul pronominal interogativ: definitii, forme, exemple si exercitii Pronumele nehotarat: ce este, tabel forme pronume, exercitii Pronumele posesiv si adjectivul pronominal posesiv: forme, functii sintactice, exemple Pronumele demonstrativ si adjectivul pronominal demonstrativ: forme, functii sintactice, exemple Pronumele relativ: forme, functii sintactice, exemple Numeralul: tipuri, valori, functii sintactice si exercitii practice Pronumele in limba romana: tipuri, exemple, tabel cu toate pronumele Cuvinte polisemantice: definitie, importanta, exemple Omonime: ce sunt, cum se folosesc si exemple Paronime: Definitie, Exemple, Confuzii Paronimice Timpul verbelor in limba romana: structura si utilizare Propozitia. Tipuri de propozitii si relatiile lor intr-o fraza Conjugarea verbului: definitii, explicatii, exemple Diateza reflexiva: ce este si cand s-o folosesti Diateza Pasiva: ce este si cand sa o folosesti Modurile verbelor: definitii, explicatii, exemple Exercitii fonetica: exemple de teste pentru evaluarea nationala Mijloace de imbogatire a vocabularului: derivare, compunere, conversiune Diftong, triftong, hiat: definitii si exemple ​Textul epic vs textul liric. Analiza comparativa Adverbul si semiadverbele. Care sunt capcanele de care trebuie sa va feriti? Textul argumentativ: Structura, Model si Aspecte Obligatorii De Urmarit ​Cum scriem corect conjuctiile? Textul descriptiv. Ce capcane sa evitati! ​Textul narativ. Definitie, trasaturi si elemente obligatorii! Scrierea cu litera mica. Ce cuvinte se scriu obligatoriu cu litera mica? ​Text literar: ce inseamna si ce tipuri exista? Reguli de despartire a vocalelor. Despartirea corecta in silabe ​Clasificarile verbelor si locutiunile verbale. Tot ce trebuie sa stiti Cand se foloseste articolul hotarat Complementul indirect: termeni regenti, capcane si parti de vorbire prin care se poate exprima Tipuri de rima: definitii si exemple ​Tipuri de ritm in limba romana si exemple ​Totul despre CARACTERIZAREA PERSONAJULUI Plan de caracterizare a personajului ​Concepte operationale in opera literara. Definitii si explicatii Nume proprii cu cratima ale personajelor din basme Posibilitatile combinatorii ale adjectivului. Exemple si formare ​Cum se formeaza corect gradele de comparatie ​DIN CAUZA sau DATORITA. Cum sa evitati confuzia Neologisme: Definitie Si Exemple. Cum Le Recunoastem? ​Stiti sa identificati corect complementul de agent? Greseli care apar cand folosim pronumele si adjectivul pronominal de intarire ​Capcanele care apar cand folosim conjunctii si locutiuni conjunctionale. Cum sa le evitati ​Confuzia dintre argou si jargon. Capcanele gramaticii ​Ce capcane sa evitam cand luam un interviu. Le cunoasteti? Evitati confuziile paronimice! Tot ce trebuie sa stiti despre aceste capcane! ​Cunoasteti cele 6 tipuri de text non-literar? Pronumele reflexiv - care sunt formele sale, cum se utilizeaza si ce capcane sa evitati ​Tipuri de articol. Articolul hotarat ​Ce capcane exista cand facem o cronica de carte, film sau spectacol? Pronumele personal: reguli generale, cazuri, functii sintactice

Complementul Direct Explicat Simplu: Cum Sa-l Recunosti Corect si Usor

Complementul direct este o parte de propozitie secundara ce are rolul de a completa sensul unui verb tranzitiv prin indicarea obiectului direct al actiunii. Complementul direct poate fi exprimat printr-un substantiv, un pronume sau o propozitie subordonata si raspunde la intrebarile “pe cine?, ce?”.

In acest articol, vom analiza felurile in care se exprima, cazurile complementului direct si vom oferi exemple relevante si exercitii practice pentru cei care doresc sa-si aprofundeze cunostintele gramaticale.

Ce este complementul direct?

Complementul direct este partea secundara de propozitie care determina un verb tranzitiv, o locutiune verbala tranzitiva sau o interjectie tranzitiva si care arata obiectul asupra caruia actioneaza autorul unei fapte. 

Spre deosebire de complementul direct, complementul indirect arata beneficiarul unei actiuni.

Tranzitivitatea este o categorie gramaticala care exprima ca­pacitatea unui verb sau a unei interjectii predicative de a avea complement direct. 

La ce intrebari raspunde complementul direct?

Intrebarile la care raspunde complementul direct sunt:
 
  • Pe cine?
  • Ce?
Exemple:

Ea crede orice. - Ce crede ea? 
Orice – complement direct exprimat prin pronume

Este a doua oara cand il vad pe copilul acesta. – Pe cine vad?
pe copilul – complement direct exprimat prin substantiv

Complement direct vs complement prepozitional: principalele diferente

Complementul direct poate fi confundat cu complementul prepozitional introdus prin prepozitia “pe”, care apare in contexte cum ar fi: 

Profesorul conteaza pe colegi. 
Mizeaza pe ei. 
Se bazeaza/se bizuie pe colegi. 
Se infurie pe colegi. 
I-a casunat pe colegi. 

Spre deosebire de urmatorul enunt in care apare comple­mentul direct: 
Ii lauda pe colegi

Diferentierea intre cele doua functii sintactice se face pe baza urmatoarelor CRITERII: 
  • complementul prepozitional se construieste obligatoriu cu prepozitia “pe”, in timp ce complementul direct construit cu prepozitie poate fi inlocuit prin constructii similare, fara prepozitie. 
  • numai in cazul unui complement direct, este posibila dublarea printr-un clitic pronominal. 
  • numai o constructie cu complement direct se poate transforma intr-o constructie pasiva.  
Poate cel mai usor mod de a face diferenta intre un complement direct si unul prepozitional este prin transformarea intr-o constructie pasiva.

De exemplu: 
Propozitia:  "Ii lauda pe elevi." - Se poate transforma in "Elevii sunt laudati de profesor." - putem trage concluzia ca "pe elevi" este complement direct, si nu prepozitional. 

In cazul " Se infurie pe colegi." - Nu putem transforma intr-o constructie pasiva deoarece nu este corect sa spunem "Colegii sunt infuriati de profesor" (aceasta propozitie nu are acelasi sens cu prima) - astfel putem trage concluza ca "pe colegi" este complement prepozitional. 
 
Gramatica - Fise de lucru pentru clasa a VIII-a - Ghid complet de pregatire pentru promovarea cu 10 a examenului de Evaluare Nationala clasa a VIII-a

Lucrarea:

-tinteste si rezolva acum toate nedumeririle generate de schimbarea programei;
-ofera explicatii, metode si antrenament concret, solutii pentru insusirea programei in vigoare;
-pregateste copilul pentru reusita sigura la proba de limba si literatura a examenului de Evaluare Nationala.

Comanda ACUM Gramatica - Fise de lucru pentru clasa a VIII-a >>> 

Termenii regenti ai complementului direct

Termenul regent este termenul de care depinde un cuvant sau o fraza. Cu alte cuvinte, este termenul caruia i se adreseaza intrebarea. 

Termenii regenti ai complementului direct sunt:

1. Verb tranzitiv si locutiune verbala tranzitiva la un mod predicativ sau nepredicativ: 

Exemple: Eu scriu tema. 
Citind cartea, a descoperit ca ii place. 
Nu a luat in seama ploaia de afara. 

2. Interjectie predicativa tranzitiva: 

Exemplu: Uite cirese proaspete! 

IMPORTANT DE STIUT!
De obicei, complementul direct sta dupa termenul regent, dar sunt si situatii cand acesta poate sta inaintea termenului re­gent. 

Complementul direct nu se desparte prin virgula de ter­menul regent. 
Exemplu: Pe Andrei il asteptam. 

Parti de vorbire prin care se exprima complementul direct 

Complementul direct se exprima prin:

1. Substantiv si locutiune substantivala 

Exemple: Eu imi scriu tema la engleza. 
Vreau sa ai bagare de seama la acest exercitiu. 

2. Pronume: personal, de politete, reflexiv, posesiv, demonstrativ, ne­hotarat, negativ, interogativ, relativ 

Exemple: L-am vazut pe el la scoala ieri. 
Am cunoscut-o pe dumneaei acum trei zile. 
Se privea pe sine cu multa uimire. 
O sa-i vad pe ai vostri maine. 
Il stiu pe acela de acolo. 
Privea pe oricare cu ingaduinta. 
Nu inteleg nimic din ce spui. 
Ce tot spui acolo? 
Nu stiu ce tot spui acolo. 

3. Numeral cardinal sau ordinal cu valoare pronominala 

Exemplu: L-am asteptat pe al doilea dintre ei. 

4. Forme verbale nepersonale: infinitiv, gerunziu, supin 

Exemple: Putea citi cu usurinta orice text. 
Am auzit strigandu-se numele meu. 
Pentru azi, am avut de citit un roman. 

Exercitii cu complementul direct

Va prezentam mai jos cateva exercitii practice cu complementul direct.

1. Analizeaza urmatoarele fraze:

a) Am mancat si am baut ce ni s-a dat.
b) Erau mandri de ce nici nu gandesti.
c) – N-a putut spune ce s-a intamplat, ma informa Constantina.
d) Astazi am vorbit despre cine trebuie.
e) Ele se gandesc mult ce sa faca, daca sa-i spuna si cum sa deschida acest subiect delicat.
f) Nu spunea ca a mintit groaznic.
g) Patria e aceea in care ne-am nascut.
h) A plecat convins ca l-a inteles.
i) – Hai cu cine vrei! il preseaza Grig pe colegul sau, Viorel.
j) Stie cine este autorul.
k) Bunicul zicea mereu ca vorba multa – saracia omului.
l) Stia ca m-am facut ca platesc imediat, dar ma indoisem mereu daca sa-i spun pretul bijuteriei sau sa las sa-i fie surpriza… Mi-am spus ca e o copilarie, ca ar fi putut sa cada mai tarziu pe mana vreunui
sarlatan si am hotarat sa-i spun pretul adevarat.
m) Aglae incepu sa fie preocupata de sanatatea ei, gasi ca are reumatisme si manifestari artritice si afla ca un tratament cu iod in anotimpul cand e cald ar fi fost foarte nimerit.

2. In enuntul "Il vad pe al doilea preocupat" - complementul direct este exprimat prin:
a) numeral colectiv;
b) substantiv;
c) numeral ordinal.

3. Selecteaza pentru cuvintele marcate in enunturile din coloana A functiile sintactice corespunzatoare din coloana B:

a) Se bucura de oricine ii iesea in cale.                1. complement direct
b) Cartea este pentru prescolari.                          2. atribut substantival prepozitional
c) Cartea pentru prescolari e atractiva.                3. subiect
d) Iata rezultatul problemei.                                  4. nume predicativ
                                                                              5. complement prepozitional
 
Exercitiile sunt preluate din lucrarea Gramatică -Fișe de lucru rezolvate pentru clasa a VIII-a>>>

REZOLVARI

1. 
a) Am mancat/1 si am baut/2 ce ni s-a dat./3
1-PP, 2-PP, 3-PS CD
b) Erau mandri/1 de ce nici nu gandesti./2 1-PP, 2-PS CP
c) – N-a putut spune/1 ce s-a intamplat,/2 ma informa Constantina./3 1-PP, 2-PS CD, 3- PP Incidenta
d) Astazi a vorbit/1 despre cine trebuie./2
1-PP, 2-PS CP
e) Ele se gandesc mult/1 ce sa faca,/2 daca sa-i spuna/3 si cum sa deschida acest subiect delicat./4
1-PP, 2-PS CP, 3-PS CP, 4-PS CP
f) Nu spunea/1 ca a mintit groaznic./2
1-PP, 2-PS CD
g) Patria e aceea/1 in care ne-am nascut./2 1-PP, 2-PS AT
h) A plecat convins/1 ca l-a inteles./2 1-PP, 2-PS CP
i) – Hai/1 cu cine vrei!/2 il preseaza Grig pe colegul sau, Viorel./3 1-PP, 2-PS CP, 3-PP Incidenta
j) Stie/1 cine este autorul./2 1-PP, 2-PS CD
k) Bunicul zicea mereu/1 ca vorba multa – saracia omului./2 1-PP, 2-PS CD
l) Stia/1 ca m-am facut/2 ca platesc imediat,/3 dar ma indoisem mereu/4 daca sa-i spun pretul bijuteriei/5 sau sa las/6 sa-i fie surpriza…/7 Mi-am spus/8 ca e o copilarie,/9 ca ar fi putut/10 sa cada mai
tarziu pe mana vreunui sarlatan/11 si am hotarat/12 sa stie pretul adevarat./13
1-PP, 2-P S CD, 3-PS CD, 4-PP, 5-PS CP, 6-PS CI, 7-PS CD, 8-PP, 9-PS CD, 10-PS CD, 11-PS CD,
12-PS CD, 13-PS CD
m) Aglae incepu/1 sa fie preocupata de sanatatea ei,/2 gasi/3 ca are reumatisme simanifestari artritice/4 si afla/5 ca un tratament cu iod in anotimpul/6 cand e cald,/7 ar fi fost foarte nimerit./6
1-PP, 2-P S CD, 3-PP, 4-PS CD, 5-PP, 6-PS CD, 7-PS AT

2. In enuntul Il vad pe al doilea preocupat complementul direct este exprimat prin:
a) numeral ordinal

3. 
a – 5, CP
b – 4, NP
c – 2, AT s p
d – 3, Subiect

 
Sfaturi pentru Nota 10 - Raspunsuri si Explicatii
Cu punct, virgula sau cratima?
Cum sa scrii corect romaneste in ABSOLUT orice situatie!

Afla din ghidul Reguli de punctuatie si ortografie pentru elevi si nu numai - un instrument practic care defineste, explica si exemplifica fiecare:
-  semn de punctuatie
-  semn ortografic
-  ortograma.
 
Comanda acum acest Dictionar UNICAT!
...Vezi AICI detaliile complete <<