• Capcanele gramaticii

Propozitii subordonate: tipuri, structura, exemple

Propozitiile subordonate sunt propozitii care depind de o propozitie principala completand sau aducand informatii suplimentare, specificand circumstantele sau exprimand relatii logice intre idei. Vom vorbi in acest articol despre principalele tipuri de propozitii subordonate, subliniind functiile si caracteristicile fiecarei categorii. De asemenea, vom analiza structura sintactica a acestora, modul in care se integreaza in fraza si impactul pe care il au asupra coerentei si fluentei textului! 

Ce sunt propozitiile subordonate

Propozitiile subordonate sunt propozitii secundare care depind de o propozitie principala, completand sau clarificand intelesul acesteia. Propozitiile subordonate nu pot exista de sine statatoare, deoarece nu au sens complet daca sunt separate de propozitia principala.

Aceste propozitii indeplinesc diferite functii sintactice in raport cu propozitia principala si pot avea roluri similare cu cele ale partilor de propozitie din fraza, cum ar fi subiect, complement sau atribut. Ele sunt introduse de obicei prin conjunctii, pronume relative sau adverbe.

Citeste si: Propozitia. Tipuri de propozitii si relatiile lor intr-o fraza

Felul propozitiilor subordonate

Exista mai multe tipuri de propozitii subordonate, fiecare avand caracteristici specifice si roluri distincte.

Astfel, in functie de rolul pe care il indeplinesc in cadrul frazei, propozitiile subordonate pot fi clasificate in:
 

• Propozitii subordonate subiective - indeplineste functia de subiect al propozitiei principale 
• Propozitii subordonate predicative - inlocuieste un nume predicativ in cadrul unei fraze 
• Propozitii subordonate atributive - indeplineste functia de atribut in fraza 
• Propozitii subordonate completive - indeplineste rolul de complement direct sau indirect in cadrul unei fraze
• Propozitii subordonate circumstantiale - exprima circumstante ale actiunii sau ale starii din propozitia principala 

IMPORTANT!
Propozitiile subordonate raspund la aceleasi intrebari, realizeaza acelasi raport si au acelasi termen regent ca si partile de propozitie carora le corespund .

Propozitii subordonate subiective

Propozitia subordonata subiectiva Indeplineste rolul de subiect pentru propozitia principala. Raspunde la intrebarea "Cine?" sau "Ce?" in legatura cu actiunea din propozitia principala si poate fi introdusa prin:
 

• Pronume si adjectiv pronominal relativ : Cine munceste/, va reusi. 
• Pronume si adjective nehotarate: Cheama/ pe oricine vei gasi./
• Conjunctie: Se spune / ca va veni in vizita.
• Adverbe relative: Nu se stie/cum a ajuns acolo sus. Vine la tine/1 cand isi termina lectiile./2

Propozitii subordonate predicative

Propozitiile subordonate predicative inlocuiesc numele predicativ in cadrul unei fraze. Propozitia predicativa raspunde la intrebarile Ce? Cum? Ce fel de? si poate fi introdusa prin:
 

• Pronume relativ: Incerc/ sa aflu/ care dintre voi m-a mintit.
• Pronume nehotarat: Poti avea/ tot ce-ti doresti/ daca muncesti. 
• Conjunctiile “ca, sa, ca…sa, daca, de”: Tot ce stiu/ este/ ca nu a venit azi la munca. 
• Adverbe si locutiuni adverbiale: Nimic nu este/ cum am crezut la inceput. 

Propozitii subordonate atributive

Propozitiile subordonate atributive sunt folosite pentru a determina un substantiv, aducand informatii esentiale despre acesta, cum ar fi in fraza „Cartea pe care am citit-o este fascinanta.” 

Aceste tipuri de propozitii subordonate raspund la urmatoarele intrebari: care? ce fel de? al (a, ai, ale) cui? cat? si pot fi introduse prin:
 

• Pronume relativ: Voi tine minte persoanele/ care m-au ajutat. 
• Conjunctii: ca, sa, ca…sa, daca, de si locutiunea conjunctionala pana sa: Am simtit/ ca ma ia cu lesin. 
• Adverbe relative: unde, cand, cum, cat: Nu pot/ sa uit/ cat m-ai ranit.  

 

Propozitii subordonate completive

Propozitia subordonata completiva poate fi de trei feluri:
 

• completiva directa- cu functia de complement direct in raport cu verbul din propozitia principala – Stiu/ ca vei veni. 
• indirecta – cu functia de complement indirect - Ma gandesc/ la ce mi-ai spus. 
• completiva prepozitionala - indeplineste functia sintactica de complement prepozitional - Mi-am adus aminte/ care este parfumul preferat al lui Andrei.   

Propozitii subordonate circumstantiale

Propozitiile subordonate circumstantiale ofera detalii legate de timp, cauza, conditie, scop sau mod, imbogatind astfel contextul actiunii. 

De exemplu, o propozitie subordonata circumstantiala de cauza poate fi observata in enuntul „Nu am venit, deoarece eram bolnav.” 

1. Circumstantiala de loc raspunde la urmatoarele intrebari: unde? de unde? pana unde? Incotro? pe unde? - Plec/ incotro vad cu ochii. 

2. Circumstantiala de timp raspunde la intrebarile: Cand? De cand? Pana cand? Cat timp? - Ies afara/ dupa ce termin de invatat. 

3. Propozitiile circumstantiale de mod raspund la intrebarile „cum?”, „in ce fel?”, „in ce mod?” si sunt introduse prin conjunctii subordonatoare: cum, dupa cum, precum, ca si cum, de parca, ca. - Alerga/ de parca l-ar fi urmarit cineva. 

4. Propozitia subordonata circumstantiala de cauza raspunde la intrebarile „de ce?”, „din ce cauza?”, „din ce motiv?” si este introdusa prin:

• conjunctii subordonatoare: pentru ca, fiindca, deoarece, din cauza ca, ca, vazand ca - Am intarziat pentru ca traficul era aglomerat 
• prin locutiuni conjunctionale: din moment ce, avand in vedere ca – Am plecat avand in vedere ca nu a venit la intalnire. 

5. Propozitia circumstantiala de scop poate fi introdusa prin:

• Conjunctii: ca sa, de. - Am plecat mai devreme/ ca sa ajung la timp. 
• Locutiuni conjunctionale in/cu scopul sa, pentru ca sa – Invat din greu/ pentru ca sa intru la o facultate de prestigiu.

Punctuatia propozitiilor subordonate 

Propozitiile subordonate care se despart prin virgula sunt urmatoarele: 

1. Propozitia atributiva izolata, care are ca regent un nume propriu, substantiv comun sau pronume puternic indivi­dualizat: Fratele meu,1 /care este cu trei ani mai mic decat mine,2 / este in clasa a V-a1/. 

2. Propozitia completiva directa, cand sta inaintea regentei, pentru evidentiere:  Ce reprezinta,/ nu ai descoperit. 

3. Propozitia completiva prepozitionala, cand sta inaintea regentei si este reluata, pentru insistenta, prin pronume per­sonale sau demonstrative: 
Pentru cine a castigat, / pentru acela ma bucur. 
La cine are necazuri,/  la acela ma gandesc. 

4. Propozitia circumstantiala de loc, atunci cand are in regenta un adverb corelativ sau o locutiune adverbiala corelativa: Unde iti place, / acolo sa mergi. 

5. Propozitia circumstantiala de timp, indiferent de pozitia ei, atunci cand in regenta se afla un adverb corelativ sau o lo­cutiune adverbiala corelativa: 
Cum ajunge in oras, indata incepe a tipa. 
A sosit noaptea, cand ai sosit si tu. 
Cand s a uitat mai bine, l-a recunoscut. 

6. Propozitia circumstantiala de mod, cand sta inaintea regentei sau este intercalata intre membrii acesteia: 
Cum rasar ghioceii primavara, asa se intorc pasarile calatoare. 
Mihai, dupa cum a fost sfatuit, asa a si facut. 

7. Propozitia subordonata circumstantiala de cauza se des­parte, de regula, prin virgula, indiferent de locul ei fata de regenta. Nu se desparte prin virgula daca, pentru vorbitor, legatura dintre cauza si efect este foarte importanta si daca subordonata exprima singura cauza a actiunii din regenta: 
Nu vin, pentru ca nu am timp. 
Fiindca e foarte frig, n-am mai plecat la munte. 

8. Propozitia subordonata concesiva poate sta dupa regenta sau inaintea regentei. Indiferent de locul ocupat, se desparte prin virgula de regenta.
Chiar de m-ai ajuta,/1 tot nu as intelege lectia./2