• Capcanele gramaticii

Mijloace de imbogatire a vocabularului: derivare, compunere, conversiune

Mijloacele de imbogatire a vocabularului reprezinta procedee prin care se formeaza cuvinte noi, fie in interiorul vocabularului (mijloacele interne), fie prin imprumuturi din alte limbi, in urma carora rezulta neologismele (mijloc extern). Afla care sunt mijloacele interne si externe, prin definitii clare si exemple practice!

Derivare, compunere, conversiune: definitie concepte 

Mijloacele interne de imbogatirea vocabularului sunt: derivarea, compunerea si conversiunea (schimbarea valorii gramaticale). Iata ce inseamna fiecare, cu exemple edificatoare:

Mijloace de imbogatirea vocabularului: Derivarea si compunerea

1. Derivarea este un procedeu de formarea cuvintelor cu ajutorul prefixelor si sufixelor. Acestea se adauga la radacina cuvantului, inainte (prefixe) sau dupa (sufixe).
Cuvantul de baza este cuvantul de la care se porneste in alcatuirea unei familii lexicale/familii de cuvinte. 
Radicalul/radacina reprezinta partea comuna tuturor cuvintelor derivate. Nu corespunde intru totul cuvantului de baza. 

Exemple derivare: 

Floare- este cuvantul de baza
Flor - este radicalul/radacina 
Familia de cuvinte a cuvantului „floare”:
-floricica (format din radicalul „flor”+ sufixul „-icica”)
-floricea (format din radicalul „flor”+ sufixul „-icea”)
-florar (format din radicalul „flor”+ sufixul „-ar”)
-florarie (format din radicalul „flor”+ sufixul „--arie”)
-florareasa (format din radicalul „flor”+ sufixul „-areasa”)
-(a) inflori (format din prefixul „in-” + radicalul „flor”)
-inflorit (format din prefixul „in-” + radicalul „flor” +sufixul „-it”)
-neinflorit (format din prefixul „nein-” + radicalul „flor” +sufixul „-it”)
-reinflorit (format din prefixul „rein-” + radicalul „flor” +sufixul „-it”)

Sufixele sunt sunetele sau grupele de sunete care se adauga dupa radical si pot fi clasificate in:
– lexicale (cand formeaza cuvinte noi);
– gramaticale (cand creeaza forme gramaticale- sufixe de timp si de mod: amintit, amintind, amintise );
– lexico‐gramaticale (cand exprima, simultan, un sens nou si o categorie gramaticala: ratoi, cantare, frizerita). In aceata categorie intra si sufixele motionale -sufixele cu ajutorul carora se alcatuiesc formele de gen ale substantivelor: mas­culinul de la feminin, sau invers, de infinitiv lung, participiale, etc)

Prefixele sunt sunetele sau grupele de sunete care se adauga inainte de radical/radacina. Ele modifica sensul cuvantului de baza si pot fi:
– negative(neaga sensul cuvantului care este baza): nesansa, inegalitate 
– privative(arata o lipsa): a descreti, a desira
– iterative (arata o repetare): a rasciti, a reaminti

2. Compunerea este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza un cuvant nou prin unirea sau alaturarea unor cuvinte (sau fragmente de cuvinte) deja existente. Prin compunere se obtin alte cuvinte din termeni care isi pierd sensul initial si dobandesc alte intelesuri.
Compunerea poate fi:
− compunere prin alaturare sau parataxa (caine‐lup, de pe)
− subordonare (gura‐leului, zgarie‐branza, matasea‐broastei, floarea‐soarelui)
− abreviere sau prescurtare (ADN, TAROM, ROMARTA)

Schimbarea valorii gramaticale sau Conversiunea: definitie + exemple

Conversiunea, cunoscuta si sub denumirea de schimbarea valorii gramaticale este un mijloc intern de imbogatire a vocabularului care consta in formarea unui cuvant nou prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.

De exemplu:
-de la adjectiv la substantiv (cer albastru – albastrul cerului)
-de la adjectiv la adverb (copil frumos – vorbeste frumos)

Trecerea se face fara a modifica forma cuvantului, adica fara a adauga ceva, ca in cazul derivarii sau compunerii. 

Cuvantul format prin conversiune se comporta in comunicare ca partea de vorbire la care a trecut:
    • Ca substantiv: primeste articol hotarat sau nehotarat, este determinat de un adjectiv si indeplineste functiile sintactice de subiect, nume predicativ, atribut si complement. 
    • Ca adjectiv: se acorda cu substantivul determinat si indeplineste functiile sintactice de atribut adjectival si nume predicativ. 
    • Ca adverb, devine invariabil si indeplineste, de obicei, functia sintacticade circumstantial.
 
1. Substantivizarea (trecerea altor cuvinte in clasa substantivului).
Se pot substantiviza:
    • adjectivele (bogatul, frumosul, harnicul) 
    • pronumele (eul, sinele, un nimic)
    • numerale (treiul, zecele) 
    • verbele la formele nepredicative (mersul, aratul, semanatul), 
    • adverbele (binele, aproapele)
    • interjectiile (oful).

2. Adjectivizarea (trecerea altor cuvinte in clasa adjectivului).
Trecerea altor parti de vorbire (substantive, participii, gerunzii, adverbe) in clasa adjectivului se realizeaza prin utilizarea lor cu functiile sintactice specifice adjectivului.

Exemple: zi pierduta, barbat bine, paine aburinda.

3. Adverbializarea (trecerea altor cuvinte in clasa adverbului).
Adverbe pot deveni:
    • adjectivele calificative – acestea devin adverbe de mod (merge elegant, scrie frumos), 
    • unele substantive – acestea devin adverbe de timp sau de mod (Lucreaza seara. S-a suparat foc.)
    • unele verbe (Vorbeste rastit). 

Mijloace externe de imbogatire a vocabularului

Mijloacele externe de imbogatire a vocabularului se refera la cuvinte provenite din alte limbi sau imprumuturile.

Imprumuturile pot fi:

1.vechi, provenite din:
− limba slava (izvor, plug, cocos, voinic, baba, boier, ieftin)
− limba maghiara (hotar, vames, viclean, oras, gazda, gand)
− limba turca (baclava, iaurt, zarzavaturi, chirie, halva)
− limba greaca (dusman, frica, tacticos, proaspat)

2. noi, provenite din:
− franceza (elev, cafe‐bar, bleu, bleumarin, a solutiona)
− engleza (stand‐by, talk‐show, hobby, voler)
− germana (crenvursti, foen, iceberg, manager)
− italiana (pian, spaghete)
− latina (gratie, colocviu, insula)

Neologismele sunt cuvintele noi imprumutate din alte limbi sau create in interiorul limbii prin derivare sau compunere, obligatoriu cu un component neologic. 

Mijloace de imbogatire a vocabularului: exercitii

Iata cateva modele de exercitii cu mihloacele de imbogatirea vocabularului, care pot fi regasite in testele de la evaluarea nationala.

1. Precizeaza cuvantul de baza si modul de formare a cuvantului despodobit.

2. Formeaza cinci derivate adjectivale de la verbul a sti.

3. Se da textul: 
,,Nicio pata de nor nu plutea peste seninu-i albastru si limpede.”

Indica valorile morfologice ale cuvintelor: senin, albastru, limpede in text. Alcatuieste enunturi in care sa folosesti alte valori morfologice ale acestor cuvinte. 

4. Alcatuieste familiile lexicale ale urmatoarelor cuvinte: drept, suflet, om, pamant, munca,veste, piatra, floare, dulce, (a) sti.