• Capcanele gramaticii

Textul argumentativ: Structura, Model si Aspecte Obligatorii De Urmarit

Textul argumentativ reprezinta o forma de exprimare scrisa prin care autorul sustine o opinie, o idee sau o teza, utilizand argumente logice si exemple relevante. Scopul acestuia este de a convinge cititorul de validitatea punctului de vedere expus, bazandu-se pe fapte, rationamente clare si structura coerenta a discursului. In acest articol, vom explora caracteristicile textului argumentativ, structura sa esentiala si strategiile eficiente pentru construirea unor argumente convingatoare.

Ce este textul argumentativ

Textul argumentativ sau de opinie reprezinta un eseu de tip structurat, care trebuie sa res­pecte o forma fixa, prestabilita. 

Fiind o compunere de tip argumentativ, acest tip de text evidentiaza parerea personala a au­torului, fiind, asadar, un discurs de tip subiectiv, centrat pe respectarea unor caracteristici for­male si de continut.
 
Tiparul textului argumentativ:
 

• exprima punctul de vedere al emitatorului;
• porneste de la o ipoteza pe care o prezinta cu argumente, finalizand‐o cu o concluzie;
• limbajul este elevat si ideile sunt legate prin conectori specifici;
• are ca scop convingerea cititorilor in legatura cu un anumit punct de vedere.

Structura textului argumentativ 

Structura textului argumentativ trebuie sa aiba in vedere:

1. Formularea unei ipoteze. Aceasta trebuie sa precizeze ideea principala (teza) ce urmeaza a fi de­monstrata si propria opinie fata de aceasta. Ipoteza reprezinta primul paragraf al textului argumentativ si are ca scop captarea atentiei cititorilor si introducerea in subiect.

Concret, ipoteza contine:

• o afirmatie cu caracter general despre tema propusa, care poate fi formulata fie ca unenunt afirmativ propriu‐zis, fie cu ajutorul unor structuri cu grad mare de generalitate, bazate,din punct de vedere gramatical, pe constructii reflexiv‐pasive, cum ar fi: „se stie“, „se spune“, „s‐a afirmat deseori ca...“
• exprimarea propriei pareri despre tema respectiva, in cadrul careia trebuie folositi co‐nectori specifici exprimarii opiniei, cum ar fi: „eu cred ca“, „sunt de parere ca“, „consider ca“, „dinpunctul meu de vedere“, „in opinia mea“, „parerea mea este ca...“.

Atentie! 
Nu se recomanda folosirea structurii „dupa parerea mea“, deoarece, fonetic, aceasta repre­zinta o abatere de la normele limbii romane contemporane. 

2. Dezvoltarea argumentarii. Aceasta este partea cea mai extinsa a textului argumentativ. Argumentarea propriu-zisa se bazeaza pe doua sau mai multe paragrafe ce contin argu­mentele prin care se sustine ideea principala a eseului si dovezile (exemplele) care le ilustreaza. 

Argumentarea trebuie sa contina:

• doua argumente care sa sustina opinia formulata anterior in ipoteza;
• argumentele pot fi pro si/sau contra ipotezei, dar, in mod logic, avand in vedere ca ipoteza contine parerea personala a celui care scrie, argumentele trebuie sa fie pro, altfel, autorul se contrazice singur, iar discursul sau nu mai are logica si coerenta. In cazul in care temele sunt formulate astfel: „...avantajele si dezavantajele...“ argumentele pot fi, chiar trebuie sa fie pro si contra, pentru ca evidentiaza cele doua aspecte diferite surprinse de tema. 

In mod obligatoriu, argumentele trebuie sa fie dezvoltate corespunzator (minimum2-3 fraze) si sa fie insotite de dovezi, adica: exemple, fapte, explicatii, citate, prezentarea unor intamplari, comparatii care sa scoata in evidenta ideea sustinuta, folosirea unor contra exemple, apelul la experienta personala, ordonate logic. 

De asemenea, argumentele si exemplele trebuie introduse prin conectori specifici,cum ar fi: 

• in primul rand, in al doilea rand;
• pe de o parte, pe de alta parte;
• intr‐o ordine de idei, in alta ordine de idei;
• un prim argument care poate sustine ipoteza este ca...; un alt argument care poate sustine ipoteza este ca…;
• de exemplu, spre exemplu, cum ar fi, de pilda, precum astfel etc. ;

3. Concluzia. La final, trebuie sa fie reluata ipoteza, cu alte cuvinte, cu scopul de a intari valabilitatea acesteia. Concluzia trebuie sa fie concisa si sa se foloseasca sinonime, pentru a evita repetitiile;
Concluzia ar putea incepe cu: deci, asadar, in concluzie, prin urmare, in consecinta etc. 



Din punctul de vedere al asezarii in pagina si al numarului de alineate (paragrafe), se reco­manda:

• un paragraf care sa contina ipoteza (afirmatia cu caracter general si parerea personala);
• al doilea paragraf, care sa evidentieze primul argument, cu dezovoltarea corespunzatoaresi exemplul adecvat;
• al treilea paragraf, bazat pe al doilea argument, dezvoltat corespunzator si insotit de exem­plu;
• ultimul paragraf, care sa prezinte concluzia. 

La ce sa fii atent cand scrii un text argumentativ

In redactarea unui text argumentativ trebuie sa se aiba in vedere formularea cu multa claritate a argumentelor, tinandu-se cont de prezentarea gradata a acestora, cele mai convingatoare argumente fiind rezervate finalului, pentru ca demersul sa-si asigure scopul. Ierarhizarea argumentelor poate fi marcata prin cuvinte ca: "in primul rand", "in al doilea rand" etc. 

Se recomanda utilizarea unor cuvinte prin care se face apel la experienta culturala/de viata a interlocutorului, implicandu-l in demers: "Dupa cum cunoasteti...", "Nu va puteti indoi de faptul ca...", "Este cunoscut de toata lumea faptul..." etc.

Argumentele pot fi grupate in jurul unei idei sau teme, grupare subliniata prin "in ceea ce priveste", "referitor la" etc.

Argumentarea nu trebuie sa excluda creativitatea, autorul bazandu-se pe un "scenariu" ce tine seama de pregatirea receptorului si de mentinerea atentiei acestuia.

Legatura dintre segmentele discursului se realizeaza prin conectori constituind mijloace de realizare a coeziunii textului. Asadar, intr-un text ar gumentativ este absolut necesara prezenta unor cuvinte ca: "deci", "or", "totusi", "dimpotriva", "de altfel", "de altminteri", "pe de alta parte" etc.

Model text argumentativ pentru Evaluarea Nationala

Va prezentam mai jos doua modele de texte argumentative pentru pregatirea pentru examenul de Evaluare Nationala 

Model text argumentativ - Rolul unui model in viata unui tanar

Un model reprezinta o persoana care influenteaza in mod hotarator viata si dezvoltarea ulterioara a unui tanar. In opinia mea, un model are un impact deosebit asupra alegerii unei cariere si asupra modului in care un tanar isi contureaza personalitatea. 

In primul rand, un model traseaza un drum de urmat pentru orice adolescent care are nevoie de un ghid si de orientare in existenta lui. Influenta prietenilor, a mass-mediei, nonvalorile promovate, toate acestea afecteaza modul de gandire al unui tanar care are nevoie de repere pentru a-si alege un drum de urmat. In lumea in care traim, sa-ti alegi un model este usor; sa-l urmezi, insa, este mult mai dificil. 

In al doilea rand, alegerea unui model deschide calea dorintei de perfectionare, de a fi asemenea lui, adesea, de a ne autodepasi. Modelul, fie ca este un scriitor, un sportiv celebru, o figura publica de valoare sau chiar un simplu om obisnuit, dar de mare tinuta morala, impune o linie de conduita, mergand spre dorinta de a te schimba, de a deveni ca el. 

Asadar, alegerea unui model de catre un tanar reprezinta un gest de maturitate si, totodata, un angajament fata de propriul viitor. 
 

Model de text argumentativ - Influenta lecturii in evolutia unui adolescent

Lectura are un rol important in evolutia unui adolescent, fiind una dintre activitatile cu un important rol formativ. In opinia mea, lectura determina schimbari majore in viata unui tanar, prin multiplele beneficii pe care le aduce. 

Un prim argument in ceea ce priveste rolul lecturii in evolutia unui adolescent este efectul pe care-l exercita o carte asupra unei persoane. Citind o carte, omul isi imbogateste lumea interioara prin intermediul imaginatiei. Desigur, exista si multe filme bazate pe anumite carti, insa avantajul citirii unei opere este ca fiecare isi poate imagina intr-un anumit fel un personaj, un loc sau poate sa judece in felul sau un eveniment, fara sa fie legat de viziunea unui regizor. 

Un al doilea argument care sustine importanta lecturii in dezvoltarea unui adolescent este faptul ca aceasta ofera subiecte de meditatie si reprezinta o sursa imensa de idei care pot fi impartasite altor oameni sau chiar aplicate in viata de zi cu zi. Astfel, un anumit paragraf dintr-o carte de psihologie poate sa reprezinte un raspuns la o intrebare care demult preocupa mintea tanarului. Ideea principala a unui roman poate fi privita din mai multe puncte de vedere, la fel si actiunile protagonistului sau chiar decorul, iar aceste aspecte ale unei carti pot fi discutate la infinit cu cineva care a citit la randul sau opera data. 

In concluzie, lectura este un aspect important in viata unui adolescent, ajuta la antrenarea imaginatiei si reprezinta o forma de socializare si descoperire a oamenilor ce impart aceeasi pasiune.