• Cum se scrie

Dialectele si Graiurile Limbii Romane: Tipuri, Trasaturi si Exemple

Dialectele limbii romane reprezinta o realitate complexa, rezultata din evoluţia istorica, geografica si sociala a comunitaţilor vorbitoare de romana, prin urmare cunoasterea acestor dialecte ofera o perspectiva valoroasa asupra identitatii culturale si lingvistice romanesti.

Limba noastra are patru dialecte principale - aromana, megleno-romana si istro-romana – fiecare purtand amprenta evolutiei istorice si a contactelor cu alte culturi din spatiul balcano-dunarean. In acest articol vom analiza particularitatile dialectelor si diferenta intre dialecte si graiuri. 

Ce sunt dialectele limbii romane 

Dialectele limbii romane reprezinta variantele regionale ale latinei vorbite care s-au dezvoltat independent in diferite zone geografice dupa retragerea romana din Dacia, evoluand pe parcursul a aproape doua milenii sub influenta izolarii geografice si a contactului cu alte limbi. 

Cate dialecte are limba romana

Lingvistii identifica patru dialecte principale ale limbii romane: 
 

1. Dacoromana (limba literara standard vorbita in Romania si Republica Moldova)
2. Aromana sau macedo-romana (vorbita de comunitati romanesti din Grecia, Albania, Macedonia de Nord si Bulgaria)
3. Megleno-romana (vorbita de comunitati romanesti din zona Meglen din Grecia si Macedonia de Nord) 
4. Istro-romana (vorbita de comunitati romanesti din peninsula Istria, Croatia)

Desi toate provin din aceeasi latina populara vorbita in regiunile dunarene si balcanice, fiecare dialect si-a dezvoltat caracteristici fonetice, lexicale si gramaticale specifice, reflectand atat mostenirea latina comuna, cat si influentele limbilor slave, greaca, turca si maghiara cu care au intrat in contact. 

Potrivit majoritatii lingvistilor, limba romana vorbita in zona actuala a Romaniei si Republicii Moldova este dominata de un tip central de dialect, si anume cel Dacoroman. 

Celelalte trei variante sud-dunarene sunt considerate mai degraba limbi diferite, nu doar dialecte ale romanei. 

Prin urmare, de obicei cand vorbim despre „dialectele limbii romane” in context contemporan, de cele mai multe ori ne referim la diversitatea interna, adica la graiurile / subdialectele limbii standard.
 

Diferenta intre dialecte si graiuri

Dialectele limbii romane reprezinta variante ale limbii care prezinta diferente semnificative la nivel fonetic, morfologic, sintactic si lexical, dezvoltate de-a lungul secolelor in izolare geografica relativa. Aceste deosebiri sunt atat de semnificative incat, uneori, vorbitorii diferitelor dialecte pot intampina dificultati in intelegerea reciproca. 

Graiul (subdialectul sau varianta regionala) reprezinta o subdiviziune a dialectului, cu particularitati mai limitate, specifice unei zone geografice restranse. 

In cadrul dialectului dacoroman, exista multiple graiuri regionale expresive, si anume:

• graiul ardelenesc (transilvanean)
• banatean 
• bihorean (crisean) 
• maramuresean
• moldovean - vorbit intre Carpati, la vest, Nistru (pe alocuri si dincolo de Nistru), la est, Ceremus, la nord si Milcov, Dunare si Gurile Dunarii, la sud. 
• muntean
• oltean etc.  

Graiul prezinta diferente mai subtile, in principal la nivel fonetic (pronuntie) si lexical (vocabular local), dar ramane perfect inteligibil pentru vorbitorii aceluiasi dialect. 

Iata cateva diferente esentiale intre graiuri:
 

• Intonaţia, durata vocalelor, accentul pot varia semnificativ de la o regiune la alta. 
• In graiul Crisana, diftongul [o̯a] este sistematic monoftongizat in [ɔ]: de exemplu „coaja” devine „c[ɔ]ja”, „poarta” devine „p[ɔ]rta”
• In Moldova si Banat consoanele „ci”, „gi” se rostesc „s”, „j”, iar consoanele „p”, „b”, „f”, „v”, „m” urmate de „i” se pronunta „chi”, respectiv „ghi”, „hi”, „ghi” (i, ji), „ni” (ex. „picioare = chisoare”, „bivol=ghivol”). 
• Forme gramaticale diferite – de exemplu in graiul crisean auxiliarul se pune dupa verbul cu sens lexical (in loc de „ai facut foc?” in graiul crisean se spune „facut-ai foc?”)
• Se creeaza regionalisme – cuvinte diferite pentru acelasi obiect 

Diferentele dintre graiuri se datoreaza:

1. Factorilor geografici (munti, vai, distante intre comunitati, ceea ce a favorizat conservarea unor trasaturi locale.

2. Factorilor sociali /Contactelor culturale si lingvistice (populatiile slavofone, maghiare, germane, turce etc. au lasat urme in regiunile unde au locuit - in Banat, Transilvania, Dobrogea, Bucovina).