
Virgula este unul dintre cele mai importante semne de punctuatie in limba romana, avand un rol esential in claritatea si logica exprimarii. Utilizarea virgulei poate ridica uneori dificultati, mai ales daca nu se cunosc regulile gramaticale cu privire la acest semn de punctuatie. In acest articol vom afla cand se pune virgula intr-un text, care sunt principalele reguli de utilizare si vom prezenta cateva exemple practice cu virgula care sa te ajute sa folosesti acest semn de punctuatie corect si eficient.
Ce este virgula
Virgula este un semn de punctuatie utilizat in scriere pentru a marca pauze scurte intre elementele unei propozitii sau fraze. Scopul ei este de a clarifica sensul textului si de a organiza ideile intr-un mod usor de inteles. Virgula poate separa cuvinte, propozitii, sau grupuri de cuvinte, avand rolul de a evidentia structura logica si sintactica a unei enuntari.
De exemplu, virgula este folosita:
- pentru a separa elementele unei enumerari (ex.: Mere, pere, prune si caise);
- inaintea conjunctiilor coordonatoare precum dar, iar sau insa;
- in izolarea unor expresii explicative din text.
Cuvantul „virgula” din limba romana a fost preluat din termenul „virgule” din limba franceza.
Cand se foloseste virgula: principalele reguli
Iata cateva dintre regulile de utilizare ale virgulei in propozitii si fraze in limba romana:
1. Subiectul NU se desparte NICIODATA prin virgula de predicat.
2. Predicatul NU se desparte prin virgula de restul enuntului si, mai ales, de subiect.
3. Interjectiile si adresarile directe sunt izolate de restul propozitiei prin virgula.
Exemple practice de utilizarea virgulei in interjectii: „Ah, ce bine ca ai venit!”
„Ion, te rog sa ma asculti.”
4. Virgula este folosita pentru a separa termenii unei enumerari. Virgula NU se pune niciodata inainte de conjuctia „si”. Exemplu: Ioana a cumparat, mere, pere, struguri si capsuni.
5. Circumstantialul de cauza poate sta inaintea termenului regent si dupa acesta. Se desparte prin virgula de termenul regent cand se afla inaintea acestuia. Nu se desparte cand se afla dupa termenul regent.
Exemple: "De bucurie, s-a facut rosie la fata. "
"S-a facut rosie la fata de bucurie. "
6. Circumstantialul de scop poate sta inaintea termenului regent si dupa acesta. Se desparte prin virgula de termenul regent cand se afla inaintea acestuia. Nu se desparte cand se afla dupa termenul regent.
Exemple: "Am venit pentru intalnire."
"In vederea examenelor, a invatat luni intregi. "
7. Utilizarea virgulei cu cuvintele „totusi, deci, insa”. Daca aceste cuvinte se afla la inceputul propozitiei, dupa ele se pune virgula. Daca ele sunt in interiorul propozitiei, nu se despart prin virgula.
Exemple: Totusi, cu el nu se stie niciodata. As fi vrut totusi sa ne impacam.
8. Se pune virgula inainte de: dar, iar, insa, prin urmare, asadar, in concluzie.
Citeste si:
Cand folosim punct si virgula in textele scrise? Se pune virgula inainte de „deoarece”?
Da, virgula se pune inainte de „deoarece”. „Deoarece” este o conjunctie specializata pentru subordonata circumstantiala de cauza, iar aceasta se separa , de obicei, de regenta.
Exemplu: Ion a fost condamnat la 2 ani de inchisoare, deoarece a furat mai multe butoaie de vin.
Se pune virgula inainte de „sau”?
Nu, inainte de „sau” nu se pune virgula. „Sau” este o conjunctie coordonatoare disjunctiva care leaga termeni sau propozitii in mod direct, fara a necesita o pauza.
Utilizarea virgulei in propozitii subordonate
In privinta punctuatiei
propozitiilor subordonate, se despart prin virgula urmatoarele:
1. Propozitia atributiva izolata, care are ca regent un nume propriu, substantiv comun sau pronume puternic individualizat.
Exemplu: "Fratele meu, care este cu trei ani mai mic decat mine, este in clasa a V-a. "
2. Propozitia completiva directa, cand sta inaintea regentei, pentru evidentiere.
Exemplu: "Ce reprezinta, nu ai descoperit. "
3. Propozitia completiva prepozitionala, cand sta inaintea regentei si este reluata, pentru insistenta, prin pronume personale sau demonstrative:
Exemplu: "Pentru cine a castigat, pentru acela ma bucur. "
"La cine are necazuri, la acela ma gandesc. "
4. Propozitia circumstantiala de loc, atunci cand are in regenta un adverb corelativ sau o locutiune adverbiala corelativa:
Exemplu: "Unde iti place, acolo sa mergi. "
5. Propozitia circumstantiala de timp, indiferent de pozitia ei, atunci cand in regenta se afla un adverb corelativ sau o locutiune adverbiala corelativa:
Exemplu: "Cum ajunge in oras, indata incepe a tipa. "
"A sosit noaptea, cand ai sosit si tu."
"Cand s-a uitat mai bine, l-a recunoscut. "
6. Propozitia circumstantiala de mod, cand sta inaintea regentei sau este intercalata intre membrii acesteia:
Exemplu: "Cum rasar ghioceii primavara, asa se intorc pasarile calatoare. "
"Mihai, dupa cum a fost sfatuit, asa a si facut. "
7. Propozitia subordonata circumstantiala de cauza se desparte, de regula, prin virgula, indiferent de locul ei fata de regenta. Nu se desparte prin virgula daca, pentru vorbitor, legatura dintre cauza si efect este foarte importanta si daca subordonata exprima singura cauza a actiunii din regenta:
Exemplu: "Nu vin, pentru ca nu am timp. "
"Fiindca e foarte frig, n-am mai plecat la munte. "
"A plecat din scoala pentru ca familia ei sa mutat."
8.Propozitia subordonata circumstantiala de scop asezata ina intea regentei sau asezata dupa regenta, dar anticipata de corelativ. Asezata dupa regenta, circumstantiala de scop se poate separa sau nu prin virgula, in functie de legatura mai puternica sau mai slaba pe care vorbitorul o stabileste intre circumstantiala si regenta:
"Ca sa te aud, am venit mai aproape. '
"Anume te-am chemat, ca sa stam de vorba. "
9. Propozitia subordonata conditionala, indiferent de locul ei fata de regenta, in functie de legatura mai puternica sau mai slaba pe care vorbitorul o stabileste intre conditie si realizarea ei:
Exemplu: "Daca ai carte, ai parte."
"Ne-am fi intors acasa, daca am fi stiut adevarul. "
10. Propozitia subordonata circumstantiala concesiva, indiferent de locul ei fata de regenta:
"Oricat de tanara era, intelegea tot. "
"Nu a povestit corect romanul, desi l-a citit."
11. Propozitia subordonata consecutiva, indiferent de pozitia ei fata de regenta:
Exemplu: "Ei erau asa de saraci, incat n-aveau dupa ce bea apa. "
Sfaturi pentru Nota 10 - Raspunsuri si Explicatii
Conform programei scolare in vigoare pentru Limba si literatura romana, clasa a VIII-a, cea de-a II-a cerinta prevede redactarea de catre elev a unui “text complex in care sa-si exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau referitoare la diverse texte citite”.
Culegerea Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a ii pune la dispozitie acum tot bagajul de cunostinte necesar pentru nota 10.